Limba română
XGeOX
13

Idei principale pentru Calin File din poveste de M. Eminescu

+1
(1) Răspunsuri
iridonandreea

Tot acest peisaj paradisian, feeric este transfigurat de lumina lunii, carezace in cuibare rotind de ape. Verbul « zace » nu mai are sensul lui propriu ci sensul figurat, care sugereaza contopirea intr-o armonie perfecta a elementelor cosmice cu elementele terestre. Ultima parte a fragmentului folosind hiperbola si repetitia reda viata micilor vietuitoare prinse si ele intr-o atmosfera de sarbatoare in aerul varatec.Impresioneaza un epitet care reda o imagine auditiva « sarbatori murmuitoare ». Aceasta lume a micilor vietuitoare va fi prinsa sub o lupa la sfarsitul fragmentului, cand descrie o nunta a micilor vietuitoare. Sugerand deplina armonie , nu numai dintre oameni si dintre cer si pamant ci si dintre regnul animal si cel vegetal.Imagini deosebite creeaza Eminescu cu ajutorul metaforei. Exista doua metafore prin care se adreseaza vazului « bulgari fluizi si cuibar rotind de ape » si una care se adreseaza auzului » mandra glasuire »Metafora este procedeeul artistic sau figura de stil prin care se inlocuieste un cuvant cu sens propriu cu sens figurat pe baza asemanarilor dintre cei doi termeni. Am putea spune ca metafora este ocomparatie prescurtata , deoarece lipseste primul termen. La baza metaforei sta un transfer de sens de la propriu la figurat. Metafora este figura destil specifica poeziei , iar in poezia moderna este f greu de descifrat. Partea a doua a poemului este nunta fetei de imparat cu frumosul Calin.Aflam de ce padurea este atat de « mandra si sarbatoreasca » : pentru ca ocroteste cel mai important eveniment din viata omului, nunta. Langa lacul care personificat « se bate somnoros si lin » se vede o masa « cu faclii prea luminate ». Exista elemente reale specificeoricarei nunti. Masa, oaspetii f numerosi veniti din toate colturile, in centrul atentiei mireasa. Oaspetii sunt asezati la masa cul li-s anii cum li-i rangul, adica dupa varsta si gradul de rudenie, la loc de cinste sunt asezati nasii , buna dispozitie este intretinuta de muzica( iara cobza tine hangul).Intalnim insa elementele fantastice in invitatii care sunt zmei cu solzi de otele, cititiori de zodii si segalnicul Pepele. Nasii sunt « mandrul soare » si « mandra luna ». In centru atentiei ca la orice nunta este mireasa. Portretul acesteia impresioneaza prin gingasie si culoare. Pare desprins de pe panza unui pictor genial. Frumusetea fetei este de fapt idealul frumusetii feminina aomului din popor. Fata nu este alta decat o Ileana Cosanzeana, o zana a zanelor din moment ce poarta semnul distinctiv al acestora, o stea in frunte . Celelalte afirmatii aseaza fata in randul fetelor din popor : « fata-i rosie ca marul, de noroc i-s umezi ochii, vine mladioasa , trupul ei frumos il poarta ». Se insista asupra gingasiei, frumusetii, gratiei deosebite prin descrierea parului. Metaforic este prezentat « parul de aur », care ii cade peste brate atingand pamantul. Versurile au o muzicalitate deosebita datorita aliteratiei si asonantei.Partea a treia este nunta micilor vietuitoare, nunta gazelor. Acele sarbatori murmuitoare abia amintite se dovedesc sarbatori in lumea micilor vietuitore. Acum elementul fantastic predomina , deoarece prin personificare lumea marunta a gazelor primeste insusiri omenesti si imita oamenii. Talentul poetului este scos in evidenta de faptul ca a stiutsa potriveasca insusirile oamenilor cu insusirile gazelor.Astfel asistam lao nunta obisnuita din satele romanesti , personajele insa fiind din regnulanimal:mirele este fluturele care sta intr-o “cojita de aluna’’ trasa delacuste. In jurul lui sunt invitatii”fluturi multi din multe neamuri, totisegalnici si berbanti”.Ca la orice nunta apare vornicul , in cazul nostru greierul. In jurul lui sunt multi gura-casca’’ii sar purecii inainte cu potcoave de otel’’Preotuleste un bondar rotund in pantec, care glasuieste incet un cantec. Nu lipsesc lautarii care sunt tantarii, gandacii, carabusii. Astfel furnicile ca niste gospodine « aduc faina mari saci » ca sa coaca pt.nunta si placinte si colaci. Albinele aduc miere , aduc colb marunt de aur ca cercei din el sa faca, cariul care-i mester faur.Fragmentul se incheie cu o scena comica care are la baza tot personificarea. Pe masa imparateasca sare « un greier sprinten » se ridica in doua labe, tuseste, isi incheie haina plina de sireturi si cere voie sa porneasca nunta alaturi de fetele imparatesti. Poetul sugereaza astfel armonia dintre lumea oamenilor si lumea micilor vietuitoare. Poemul ‘’Calin (file din poveste)’’ este o capodopera nu numai a literaturii romane ci si a literaturii universale.

Adaugă răspuns